În anul 1424, satul Radaseni este dat lui popa Iuga de catre Alexandru cel Bun.
Peste 10 ani, în 1434, satul Radaseni este facut danie lui popa Iuga, însa în 1561, Alexandru Lapuaneanu îl daruieate ctitoriei sale, Manastirea Slatina.
Radasenenii nu recunosc tutela Manastirii Slatina.
- în anul 1723 pornesc judecata cu Manastirea Slatina cînd raporturile se înrautatesc datorita faptului ca manastirea revendica stapînirea asupra unei bucati de pamînt pe care radasenenii o aveau daruita de catre domnitorul Stefan Tomsa.
Cercetari, dezbateri înfatisari au loc în anii 1749, 1750, 1752, 1754, 1765, 1767, 1768, 1769. Se da cîstig de cauza manastirii: "sa ramân rasuflate toate scrisorile ce ar fi fost la mîinile cetatenilor, iar taranii din Radaseni, de acum înainte pe ponturile domniei mele sa urmeze si sa-si dea dijma poamelor".
- în anul 1795 se plâng la domnie ca manastirea le-a luat toate fâneturile si nu au unde cosi cât de putin si ca manastirea le cere dijma poamelor. In raportul ispravnicilor se arata ca acesti sateni din Radaseni "de multa vreme neâncetata suparare si pagubire au pricinuit mânastirii cu nesupunerea lor si cu multe pâri si judecati. Li s-a masurat fânatul, gasindu-se 680 de falci. Ispravnicii cercetatori propun "sa se înfrâneze acesti razvratitori caci sunt între dânsii vreo cinci-sase care întarâta pricini si merg pe la giudecati".